Fiecare fiinţa vie are o moştenire genetică. Se numeşte patrimoniu genetic combinaţia genetică efectuată de către molecula de ADN. Deci, patrimoniul meu genetic, sau totalitatea mesajelor cuprinse în genele părinţilor mei care mi-au fost transmise, este scris în lanţul ADN-ului meu cu un cod numit genetic.
Steaua mea e clară şi de necontestat: primul atribut al ADN-ului lui Dumnezeu este sfinţenia. Observ aşadar cu mirare în Biblie cum cuvântul „sfinţenie” (sau sinonime) este găsit de mai multe ori asociat lui Dumnezeu decât cuvântul „dragoste” (sau sinonime), „dreptate” sau orice alte caracteristici divine. Dumnezeu este separat în totalitate de tot ceea ce a fost atins de Matrix. Aşadar, cu toate că „sfinţenie” reprezintă caracteristica principală a lui Dumnezeu aceasta este sistematic ignorată sau interpretată greşit de către mulţi înţelepţi matrixiani. Profeţii falşi, „oamenii de ştiinţă ai spiritului”, fără scrupule pun sfinţenia în contradicţie cu dragostea, o alta genă cheie a patrimoniului genetic divin. Sfinţenia pare să aibă un sens prea negativ şi sectar, în timp ce dragostea este un concept pozitiv, care pare să unească mai mult decăt să creeze diviziune. Cu toate acestea, mi se pare că combinaţia genelor lui Dumnezeu nu tolerează genele răului şi exprimat aceasta în mod clar. Dragostea lui Dumnezeu este în perfectă concordanţă cu sfinţenia Sa.
Sfinţenia este prin urmare, gena principală a ADN-ului lui Dumnezeu de la care provin toate celelalte „mesaje genetice”. Ca un fan al lui Isus, sunt invitat să urmez exemplul lui Dumnezeu (Efeseni 5: 1), reproducând în mine exact codul Său genetic. Nu am dreptul de a lua genele divine care mă interesează şi / sau să ignor genele care ma pun în criză. Concepţia despre Dumnezeu, care s-a răspândit în Matrix pune deoparte invitaţia pe care Dumnezeu însuşi a adresat-o fanilor săi: „Fiţi sfinţi căci Eu sunt sfânt” (Leviticul 11: 44, 1 Petru 1: 15, 16). Dacă eu iubesc pe Dumnezeu cu sinceritate, trebuie să protejez în primul rând sfinţenia codul genetic divin, reflectând în principal gena sfinţeniei Lui. În momentul în care eu, ca un fan al lui Isus, încep să fac compromise cu alte gene decât cele prezente în ADN-ul lui Dumnezeu, încetez să reflectez ADN-ului care mă caracterizează ca fiu al lui Dumnezeu (Isaia 57:15), scoţând în evidenţă urmele unei mutaţii genetice … şi prin urmare a unui alt tată.